articol publicat pe site-ul www.portalconstruct.ro in 29.05.2007
Putem defini designul ? Când auzim cuvântul design,
instantaneu avem o multitudine de indicii şi de întrebări ce se agită simultan
în minte. Această agitaţie de repere şi de necunoscut provoacă de cele mai
multe ori confuzie. Confuziile sunt frecvente si la nivel mai inalt. De exemplu
in revistele de amenajari de interior designul este confundat cu stilismul. De
multe ori confuzia merge chiar pana la a confunda arhitectul cu designerul.
Acest lucru se intampla in primul rand datorita neinformarii si a circuitelor
de comunicare inchise ale specialistilor, iar apoi datorita proximitatii
sferelor de activitate. Avem nevoie de o clarificare. Are designul
limite ? Ni se confirmă constant, atât nouă specialiştilor cât şi
beneficiarilor, că designul este un domeniu larg în continuă expansiune şi că
este dificil de trasat limite. Ceea ce inseamnă că este o specialitate extrem
de flexibilă, aproape organică. Se mulează nevoilor societăţii actuale iar pe
cele ale societăţii viitoare le anticipează. Designerul este vizionarul de care
orice fabricant are o nevoie imperativă pentru a putea evolua şi
inova.
Ce face designerul mai explicit? Designerul în primul rând
observă, analizează, apoi imaginează, schiţează, machetează, modelează şi
prototipează. Designerul trebuie să aibă o viziune largă asupra lumii ce îl
înconjoară pentru a o putea modela. Există foarte multe ramuri ale designului
printre care putem sublinia câteva mai importante : cel mai popular este
designul grafic (afiş, identitate de corporaţie, tipografie) ; printre
categoriile mai recente din sfera designului grafic se află designul de pagini
web numit de altfel şi « webdesign ». Mai « misterios » pentru
publicul larg este designul industrial (conceperea obiectelor şi a
ansamblurilor de obiecte de care omul are nevoie şi cu care acesta
interacţionează : mobilier, corpuri de iluminat, acesorii, electrocasnice,
obiecte decorative, obiecte promoţionale, ce se proiectează pentru producţie în
serie largă sau limitată). Designul de interior se ocupă cu amenajarea
spaţiilor interioare pentru o mai bună utilizare a acestuia, armonizarea
obiectelor, a mobilierului şi a stilulrilor. De asemenea mai puţin cunoscut în
România este designul urban, unde designerul se ocupă de toate obiectele
spaţiului urban : cabine telefonice, bănci, locuri de joacă pentru
copii.
În România termenul de design a apărut mult mai târziu în anii 70, spre
deosebire de Occident, unde designul isi face apariţia treptat o dată cu
industrializarea şi cu înfiinţarea Şcolii de Arte Aplicate de la Bauhaus în
1919. Din păcate industria româneasca nu este pregătită să recunoască designul.
Ne aflăm încă într-o fază de educare a societătii despre ceea ce înseamnă
designul. În acelaşi timp putem afirma despre definirea designului că este
mereu în stadiul de completare datorită rapidităţii de mişcare a domeniului.
Voi face o mică iniţiere în metoda desfăşurării unui proiect de design
industrial.
Cum putem descrie procesul unui proiect de design
industrial? Este important să cunoaştem diferitele etape în realizarea
unui proiect de design pentru a conştientiza valoarea şi consistenţa
domeniului.
- În primul rând este identificată problema. În unele cazuri designerul
trebuie să inventeze un nou produs. În alte cazuri designerul va trebui să
reproiecteze un produs existent sau un element al acestuia. De asemenea,
designerii pot îmbunătăţii un produs existent. Identificarea problemei se poate
face printr-un « brief »(chestionar) sau pentru cazuri mai complexe
printr-o analiza SWOT.
- Pe lângă acest brief sunt luate în consideraţie funcţia obiectului,
aparenţa, materialele, construcţia, siguranţa acestuia.
- Urmatorul pas este generarea unor piste posibile de catre desginer. Primele
schite nu sunt foarte detaliate.
- Apoi se selectează una din directii analizand: ce materiale sunt
disponibile, timpul necesar pentru constructia solutiilor.
- Aceasta analiza duce la alegerea celei mai potrivite soluţii. După alegerea
unei soluţii se trece la aprofundarea uneia din idei prin detalierea desenului,
prin cotarea parţială, indicarea posibilelor materiale, ce finisare este
necesară.
- Apoi se trece la realizarea unei machete sau chiar a prototipului.
Prototipul este varianta în mărime naturală a obiectului proiectat aproape
identic cu obiectul ce va intra în producţie.
- Printre ultimele faze ale proiectului se afla testarea şi evaluarea.
Produsul creat de designer trebuie sa raspunda la întrebarea : va
funcţiona ? Daca proiectul corespunde, va fi lansat în
producţie.
Tendinţe în design ? Designul are tendinţe precum cea
specifică modei de formă şi estetică dar nu exclusiv. Tendinţele designului
sunt în primul rând proiecţiile vizuale ale unui proces intelectual asupra unei
probleme. Putem distinge două tendinţe în designul actual:
Designul lux, fashion, ce contribuie la intreţinerea
visului societăţii ce tinde tot mai mult spre expansiunea luxului…luxul
accesibil ce favorizează consumul excesiv de produse pur şi simplu dintr-o
necesitate estetică şi « de imagine socială »…de «look ». De multe ori
credem că designul este scump si pentru elite şi în acelasi timp societatea
actuală pretinde individului să fie o elită (politica concurenţei a
capitalismului) .Ni se prezintă mereu obiectele de design în relaţie cu
personalităţi sau staruri. Unii producatori caută noi strategii pentru a-şi
lărgi producţia iar una dintre ele este aceea de a creea idealuri comerciale.
Din păcate cu ajutorul marketingului şi a publicităţii chiar reuşeşte,
transformând personalităţi diferite în stereotipuri.
Designul eficient îşi direcţionează exigenţa spre sfera
umană - socială – ecologică- pentru o evolutie constientă si benefică.
Designerul din a doua categorie se concentrează pe probleme de ecologie, de
inovaţie, de evoluţia ideilor, de responsabilitate fată de societate, de
conţinut şi nu doar de suprafaţă. Tendinţa în designul eficient contemporan
este de a se implică tot mai mult în zona de experiment, inovaţie, cercetare
stiintifică, energii recuperabile, futurologie. Este prezent si se implică
activ în cercetări ştiinţifice interdisciplinare.
Autenticitatea în design Falsurile sau copiile inexacte ale
adevăratelor concepte de design duc la perimarea scopului iniţial al
proiectului şi la poluare intelectuală şi materială. Trăim într-o societate de
consum într-o decădere vizibilă pentru producător (costurile de producţie cresc
vizibil datorită globalizării) dar insesizabilă pentru cumpărator. De fapt
supraproducţia cere un supraconsum de energie iar viitorul nu este luminos în
această privinţă. Designerul trebuie să işi reamintească rolul fundamental al
designului : acela de a creea pentru om. Şi de aceea trebuie ca designerul
împreună cu producătorul să îşi asume responsabilitatea faţă de ceea ce crează
şi produc.
© cristina cosma 2007/ Orice reproducere, chiar şi
parţială, a acestui articol este interzisă fără autorizaţia prealabilă şi
scrisă a autorului /
